Buget, ultimele informații despre negocierile din Uniunea Europeană

Buget, ultimele informații despre negocierile din Uniunea Europeană
Buget, ultimele informații despre negocierile din Uniunea Europeană

Buget, ultimele informații despre negocierile din Uniunea Europeană. Criza provocată de pandemie pune la grea încercare fondurile europene.

În cele din urmă, negociatorii din Consiliul UE și din Parlamentul European au încheiat un acord. Dar capitolul final al acestui episod nu este sfârșitul din această saga.

Buget de miliarde de euro în combaterea efectelor pandemiei

Pentru a fi sigur, acordul aduce pachetul istoric de cheltuieli al UE de 1,8 trilioane de euro. Bugetul 2021-2027 al blocului și un fond de recuperare post COVID-19 sunt mai aproape de realitate.

Și președinția germană a Consiliului UE a fost de acord. 15 miliarde de euro în plus pot fi direcționate spre programe bugetare în sănătate, cercetare și educație. Valoarea e în plus față de sumele convenite pentru programe de liderii UE în luna iulie.

Însă afacerea are încă obstacole semnificative de depășit înainte ca banii să înceapă să curgă.

Iată patru aspecte cheie din cel mai recent acord:

1. Pregătiți-vă pentru mai multe răsturnări de situație

Parlamentul European în ansamblu trebuie să aprobe un buget pe șapte ani. Consiliul trebuie să semneze bugetul în unanimitate. De asemenea, Consiliul va trebui să aprobe în unanimitate decizia.

Parlamentele naționale vor trebui să ratifice așa-numita Decizie privind resursele proprii. O măsură legală care este o condiție prealabilă pentru ca blocul să împrumute bani pentru noul fond de recuperare.

Mai mult, Consiliul și Parlamentul European trebuie să negocieze în continuare o serie de detalii. Ne referim aici la mecanismul de recuperare și reziliență de 672,5 miliarde euro.

Este cea mai mare parte din noul fond de recuperare de 750 miliarde euro.

Restul procesului este amenințat de declarațiile prim-ministrului maghiar Viktor Orbán. Acest buget poate fi blocat pe termen lung alături de fondul de recuperare din cauza unui nou mecanism.

Acesta leagă finanțarea UE de respectarea statului de drept. Unii oficiali spun că Orbán blufează, dar e prea devreme pentru a ști sigur dacă va da înapoi sau nu.

De cealaltă parte, unii europarlamentari și unele guverne naționale pot juca această carte de veto. Ei spun că nu vor semna elementele pachetului de buget și recuperare care necesită consimțământul lor.

Decizia se va schimba doar în cazul în care este aprobat mecanismul statului de drept.

„Bugetul, redresarea, noile venituri și condiționalitatea statului de drept formează un pachet.” Declarația îi aparține europarlamentarului român Siegfried Mureșan.

Acesta e vicepreședinte al grupului Partidului Popular European. „Parlamentul va ratifica acordul numai dacă statele membre respectă toate părțile acordului.”

2. Arta compromisului în creionarea noului buget

Compromisul a permis aproape tuturor jucătorilor-cheie să pretindă că au avut câștig de cauză.

Liderii UE au ajuns la un acord în iulie cu privire la pachetul de cheltuieli de 1,8 trilioane de euro. Noua contribuție a Parlamentului European s-a confruntat cu un mare test.

Deputații europeni aleși în 2019 au stat puțin timp în funcție înainte ca pandemia să suspende ședințele. Un obiectiv cheie a fost să arate cetățenilor și liderilor naționali ai UE că pachetul nu este un fapt împlinit.

Europarlamentarii aleși ar putea câștiga o serie de concesii.

Între timp, pentru președinția germană a Consiliului UE, un obiectiv al discuțiilor era foarte clar. Trebuia evitată o redeschidere a discuțiilor care au durat patru zile și patru nopți de negociere în C.E.

În cele din urmă, soluțiile tehnice creative au ajutat negociatorii să ajungă la un compromis. Aceste soluții implică utilizarea veniturilor din amenzi pentru încălcarea legislației în materie de concurență.

Președinția germană se poate întoarce înspre statele membre. Va putea spune că liniile directoare ale acordului din iulie nu au fost schimbate în Parlamentul European.

Abordarea diferită a instituțiilor a fost evidentă imediat după încheierea acordului. Parlamentul European a declarat că a obținut „16 miliarde euro în plus pentru programele cheie.”

Între timp, Consiliul a declarat că a fost de acord cu „o consolidare direcționată” a programelor.

Vorbim despre 15 miliarde de euro prin mijloace suplimentare în cursul următoarei perioade financiare. Însă, se vor respecta plafoanele de cheltuieli stabilite în concluziile Consiliului European din 17-21 iulie 2020.

3. Sume mai mari din buget pentru sănătate, cercetare și ajutoare

Criza coronavirusului a plasat finanțarea din sănătate și cercetare printre prioritățile Parlamentului în negocieri. Deputații europeni au câștigat o finanțare suplimentară de 4 miliarde pentru cercetare.

Totalul așteptat pentru bugetul programului de cercetare Orizont Europa ajunge la 84,9 miliarde euro. Suma este alocată pe tot parcursul celor șapte ani care compun următorul buget.

De asemenea, au negociat 3,4 miliarde euro în numerar suplimentar pentru programul de sănătate. Astfel, vorbim de un total de 5,1 miliarde euro. Cu toate acestea, suma e departe de cele 9,4 miliarde prevăzute mai devreme în cadrul negocierilor.

„A fost o luptă foarte dură. Am reușit să recuperăm 4 miliarde de euro pentru Orizont Europa. Compensează, într-o oarecare măsură, reducerile împinse atât de tare de statele membre ale UE.”

Declarația a fost dată de europarlamentarul german de centru dreapta Ehler. Acesta este raportorul Parlamentului pentru programul de cercetare.

Valorile negociate nu au fost pe placul tuturor

Dar pentru alții, sumele negociate nu au fost suficiente. „O reîncărcare simbolică de 4 miliarde euro pentru Orizont Europa după tăierile masive”.

Concluzia de pe Twitter îi aparține lui Kurt Deketelaere, secretar general al Ligii Universităților Europene de Cercetare. „Ce dezamăgire după o campanie de 2 ani.”

Acordul include un plus de 1 miliard de euro pentru ajutorul internațional. Banii din buget se vor acorda sub forma Instrumentului de vecinătate, dezvoltare și cooperare internațională. Însă, unele ONG-uri au rămas dezamăgite.

„UE a avut ocazia să se pună în fruntea unei recuperări corecte și ecologice după pandemie”. Declarația îi aparține lui Jeroen Kwakkenbos, consilier senior la Oxfam.

„Cu toate acestea, consensul este, în cel mai bun caz, dezamăgitor. Bugetul UE convenit nu se potrivește cu urgența și gravitatea crizei și cu provocările viitoare.”

Campania ONE a luat un ton mai conciliant. Emily Wigens: „aceste câștiguri nu sunt suficiente pentru a garanta un răspuns corect și global la pandemie”. Cu toate acestea, reprezentanta punctează că acordul „a arătat că bugetul UE se mișcă în direcția corectă.”

4. Discuția despre venituri a rămas nerezolvată

O cerere cheie a Parlamentului a fost legată de un calendar obligatoriu din punct de vedere juridic. În aceste condiții, se caută noi surse de venit pentru acest buget al blocului comunitar.

Costurile împrumuturilor pentru fondul de recuperare nu trebuie să afecteze programele bugetare.

Deputații europeni au câștigat o „foaie de parcurs” privind introducerea unor noi „resurse proprii”. Însă, precizarea detaliilor va fi probabil o sursă de discuții în următorii ani.

Legal, introducerea de noi surse de venit pentru bugetul UE necesită acordul parlamentelor naționale. Sunt decizii pe care nimeni de la Bruxelles nu le poate garanta.

Cu toate acestea, Comisia Europeană va prezenta propuneri cu privire la un mecanism de ajustare. De exemplu, taxe pentru penalizarea importurilor în UE care nu îndeplinesc standardele de mediu.

Se mai vorbește și despre o taxă digitală până în iunie 2021, însă discuțiile sunt la un stadiu incipient. Comisia a spus că va lucra și pentru a elabora planuri privind noile surse de venit până în iunie 2024.

Acestea „ar putea include un impozit pe tranzacțiile financiare. O contribuție financiară poate fi legată și de sectorul corporativ sau o bază comună de impozitare a societăților”.