SNP, dragostea Scoției pentru petrolul din Marea Nordului. O nouă generație de activiști contestă argumentul economic al independenței. Articol de știri oferit cu sprijinul platformei de promovare online.
Partidul Național Scoțian (SNP) a apărut pe scena politică britanică la începutul anilor ’70. Acesta a desfășurat o campanie sub sloganul separatist zgârcit „It’s Scotland’s Oil” (E petrolul Scoției).
Sloganul era o referință la vastele rezerve de petrol și gaze descoperite în apele Mării Nordului.
După cinci decenii vorbim despre o criză climatică accelerată și o scădere prelungită a prețurilor la petrol. Situația a dus la concedieri pe scară largă în sector. Mișcarea naționalistă a Scoției începe să își reevalueze relația istorică pe care o are cu combustibilii fosili.
SNP se află pe un nou val de sprijin pentru independență
Sprijinul pentru independența Scoției atinge niveluri record. Astfel, crește probabilitatea unui al doilea referendum pentru ieșirea din Marea Britanie.
Această realiniere este condusă de activiștii SNP mai tineri. Ei sunt inspirați de cererile internaționale pentru un New Deal verde spre a combate criza climatică.
„Trebuie să ne îndepărtăm de petrol și gaze și să investim în surse regenerabile, cum e eolianul offshore”. Declarația îi aparține lui Roza Salih, un proeminent militant al independenței din Glasgow.
Salih este membru al grupului Common Weal al SNP. O platformă internă care face lobby pentru a împinge politicile economice și de mediu ale partidului spre stânga.
SNP și-a finalizat lista de candidați pentru alegerile parlamentare scoțiene esențiale din mai.
O treime dintre ei (11 candidați în total) erau afiliați sau susținători ai Common Weal. Aceștia susțin apelul grupului pentru o „tranziție justă” departe de industriile extractive. Aceștia caută forme mai curate și durabile de producție a energiei.
Șefa partidului a dat tonul schimbării dar nu toată lumea este convinsă
Obiectivele Common Weal sunt în concordanță cu cele ale șefei SNP, Nicola Sturgeon. Sturgeon se declară un lider internațional în domeniul climei, la fel ca Justin Trudeau și Jacinda Ardern.
La conferința anuală a SNP din aprilie 2019 ea a declarat situația de urgență climatică. A lăudat recentul val de greve climatice conduse de elevi de liceu.
Sturgeon a promis că Scoția va «respecta» responsabilitățile sale în lupta împotriva încălzirii globale.
Conferința COP26 privind schimbările climatice urmează a avea loc la Glasgow. Obiectivele de reducere ale emisiilor de carbon susținute de Sturgeon au câștigat laude de la militanții de mediu.
Dar ea și partidul ei sunt acuzați și de mesaje contradictorii în această privință. La fel ca în anii ’70, cazul economic al SNP pentru independență s-a bazat puternic pe extragerea petrolului.
Partidul nu a avut nicio intenție de a menține resursa sub apă, unde nu ar putea avea impact asupra climei.
Cuvintele lui Sturgeon sunt respinse de protestatari. În ciuda retoricii „verzi”, se îndoiesc că o Scoție independentă condusă de SNP ar putea rezista tentației. Există teama că se vor epuiza toate stocurile de petrol din Marea Nordului.
Sturgeon a ținut un discurs la conferința Oil and Gas UK din 2017. Ea a menționat că Marea Nordului poate conține până la 20 de miliarde de barili de rezerve recuperabile de petrol.
Scopul nostru principal este de a maximiza redresarea economică a acestor rezerve.
Frământări serioase între membrii care compun SNP
Aceasta a mai declarat că abilitățile și tehnologia industriei ar fi utile în dezvoltarea surselor regenerabile. Cu toate acestea, a adăugat că „Guvernul scoțian va continua să sprijine sectorul petrolului și gazului cât de puternic putem”.
Rezonând cu Sturgeon, partidul s-a străduit să se rupă de legăturile de lungă durată cu sectorul petrolier. În 2017, Kirsty Blackman, deputat SNP pentru Aberdeen North, a criticat guvernul Regatului Unit. Aceasta a condamnat „ritmul glaciar” în eforturile de reducere a taxelor pentru companiile de petrol și gaze.
În 2019, Maureen Watt, membru al partidului în Aberdeen South, a salutat un studiu din industrie. Documentele au sugerat că alte 12 miliarde de barili de petrol ar putea fi extrase din apele scoțiene.
2050 e punctul final, conform ONU, pentru înjumătățirea emisiilor globale de gaze de seră.
Până de curând, SNP s-a angajat să adopte o politică de „extracție economică maximă” din platoul continental. Asta înseamnă că va sprijini forajele de petrol și gaze din Marea Nordului până când practica nu mai e viabilă.
Membrul SNP Stephen Flynn a refuzat să confirme dacă această politică rămâne parte a strategiei partidului. Cu toate acestea, a insistat că, în viitor, sprijinul guvernului scoțian pentru petrol și gaze va fi condiționat.
Întreprinderile din sector vor trebui să contribuie la o tranziție energetică incluzivă.
„Economia din Aberdeen și a regiunii e indisolubil legată de Marea Nordului”, a spus el. „E vital să vedem o tranziție durabilă care să protejeze locurile de muncă”.
Tot mai multe voci doresc abandonarea exploatării resurselor din Marea Nordului
Stânga mișcării de independență dorește ca SNP să renunțe la angajamentul de extragere economică maximă. Chiar dacă asta înseamnă abandonarea a ceea ce rămâne din activele neregenerabile ale Mării Nordului.
Miriam Brett a fost consilier economic SNP în Camera Comunelor între 2016-2017. A candidat la alegerile generale din Marea Britanie din 2017.
Ea consideră că este necesar un răspuns industrial cuprinzător la schimbările climatice. Acesta trebuie să fie bazat pe interesele celor aproximativ 100.000 de lucrători din petrol și gaze din Scoția.
„Criza climatică este cea mai mare amenințare cu care se confruntă viitorul nostru. Trebuie prioritizată”, a spus ea. „Trebuie să discutăm cu seriozitate despre modul în care lichidăm industria combustibililor fosili. Trebuie să găsim un mod corect, în special pentru comunitățile petroliere”.
Există semne că nostalgia conducerii partidului pentru carbon în Marea Nordului începe să se estompeze. În 2014 Alex Salmond era liderul naționalist de la acea vreme.
Acesta susținea în campania referendumului că Scoția se află în pragul unui „boom petrolier”. Cu toate acestea, în 2015, prețurile globale ale petrolului s-au prăbușit. Deficitul proiectat al Scoției a crescut, determinând partidul să-și revizuiască strategia economică.
De atunci, cererile de proprietate scoțiană asupra petrolului din Marea Nordului au căzut în plan secund. Provocările imediate ridicate de Brexit și COVID-19 au eclipsat tema preferată de campanie naționalistă.
Noile realități au schimbat agenda naționaliștilor scoțieni
Criza pandemică și cea economică au agravat pierderile de job-uri în petrolul și gazele din UK. Cel puțin 7.500 de angajați din Marea Nordului au fost concediați de la debutul pandemiei, în martie.
Cifrele din industrie se așteaptă la un alt val de disponibilizări în următoarele luni.
Se pare că Scoția posedă 25% din resursele eoliene offshore și de maree ale Europei. Adăugăm și 60% din capacitatea eoliană terestră a Regatului Unit. Vorbim despre o plasare ce poate absorbi lucrătorii cu înaltă calificare în sectorul energiei durabile.
Un al doilea referendum de independență legat de economia poluantă poate deveni o linie de eroare politică. Craig Berry este fondatorul grupului Common Weal al SNP.
Acesta crede că partidul său ar trebui să profite de retorica de campanie din anii ’70. Pe de altă parte, va trebui și să actualizeze limbajul și idealurile politice pentru secolul 21.
„Mesajul [din acea perioadă] sună încă bine și este ceva pe care ne putem baza”, a spus el. „Dar, în loc să ieșim și să spunem «Este petrolul Scoției», trebuie să ieșim și să spunem «E hidrogenul Scoției». Sau «E energia regenerabilă a Scoției»”.
Pentru servicii de advertoriale și blog vă rugăm să intrați în contact cu noi.